O clipă cât nemărginirea....
Autor: Maria Luca  |  Album: fara album  |  Tematica: Zidire spirituala
Resursa adaugata de maria23luca in 27/01/2013
Păşesc stingher peste cărări uitate
În ceaţa unui timp trecut de mult...
Ecouri vin din amintiri confuze
Iar eu, cuminte, mă opresc şi-ascult...

Sunt glasuri ce mă cheamă-n pribegie
Prin anii ce s-au scurs ca un torent...
Sunt chipuri ce trăiesc croindu-şi calea
Dintr-un trecut uitat... către prezent...

Şi-n iureşul de şoapte şi imagini
Mă regăsesc ascuns în zbaterea de clipă
Ce-a strâns în ea nădejde şi speranţă
Şi către cer mi-a dat a dorului aripă...

O clipă ce-a cuprins nemărginirea
Când mi-a vorbit întâia oară EL,
Şi cu putere m-a luat din tină
Isus, Salvarea noastră... Cristos Emanuel!

O clipă ce în viaţă a devenit un Soare
Ce-a sfâşiat mantaua de teamă şi durere
Iar la lumina ei mi-e calea netezită
Învăluită-n pace, iubire şi putere!

Vulcan-26-01-2013
Mary
este frumoasă, o strofă mai deosebită de alta. Nu poţi să spui ,,strofa aceasta îmi vorbeşte'' pentru că toate îţi vorbesc.
Fii binecuvântată.
Adăugat în 27/01/2013 de 1954adina.9mai
Imi place la dvs. arta limbajului in versuri prin care cu ajutorul rimei si al ritmului, dati forma si incantare poeziei, creata pentru lauda si slava Domnului. Fiti binecuvantata!
Adăugat în 27/01/2013 de george_barbu
Statistici
  • Vizualizări: 730
  • Export PDF: 12
  • Comentarii: 2
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut incomplet
Opțiuni